”După ce va fi construit, Podul suspendat de la Brăila se va număra printre primele cinci poduri din Europa, ca deschidere centrală (1.120 metri). Cu o valoare pentru proiectare şi execuţie  de 2,02 miliarde lei fără TVA (aproximativ 500 de milioane de euro), acesta reprezintă cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură, atribuit in ultimii 27 de ani”, a informat zilele trecute Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNAIR).

Termenul limită pentru primirea ofertelor de proiectare și construire este 11 august 2017, ora 16.

”Contractul va fi atribuit în baza celui mai bun raport calitate-preţ, iar durata acestuia va fi de 114 luni. Astfel 18 luni sunt alocate proiectării, 36 de luni execuţiei  lucrărilor, iar perioada de garanţie va fi de minim 60 de luni. Proiectul de investiţie, cu o lungime totală de 23,413 km cuprinde inclusiv proiectarea şi execuția drumului principal, Brăila – Jijila şi a drumului de legatură cu DN22, Smârdan – Măcin”, arată CNAIR.

Podul suspendat va avea un sistem de suspendare cu un cablu principal şi tiranţi verticali de legătură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării.

”Lungimea totală a acestuia va fi de 1.974,30 metri la care se adaugă două deschideri laterale de 489,65 metri, pe malul dinspre Brăila şi 364,65 metri pe malul dinspre Tulcea. De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces, în lungime de câte 110 metri, care se vor adăuga lungimii podului suspendat. Gabaritul pe verticală al podului suspendat va fi de cel putin 38 m de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării, astfel încat să fie indeplinite criteriile de navigaţie fluvială. Laţimea totală a podului suspendat de la Brăila va fi de 31,70 metri. Calea pe pod va avea 22,00 metri şi va fi alcatuită din 4 benzi de circulaţie de câte 3,50 m laţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m laţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3,00 m. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având laţimi de câte 2,80 m fiecare”, sunt câteva dintre cerinţele CNAIR.

Drumul principal Brăila – Jijila va trebui să aibă o lungime de 19,095 km şi va fi prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete. Traseul include o ramificaţie pe direcţia Sud, până la intersecţia cu drumul existent Smârdan – Măcin (DN22).

Drumul de legatură cu DN22 Smârdan – Măcin va fi lung de 4,328 km, cu o bandă de circulaţie pe sens. Drumul de legatură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila- Jijila) şi se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin.

Proiectul este cuprins în Masterplanul de transport al României şi face parte din categoria proiectelor finanţabile din Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014 – 2020.

Cele mai mari poduri din România sunt Podul Saligny (2.632 metri), Podul Prietenia Giurgiu-Ruse (2.223 metri), Podul dintre Brăila și Tulcea (1.974 metri) și Podul Calafat-Vidin (1.971 metri).

Compania de Drumuri evaluează până pe 10 octombrie cele două oferte pentru construirea Podului de la Brăila, estimată la jumătate de miliard de euro. Vă prezentăm ce alte lucrări au mai realizat constructorii chinezi şi italieni care se bat pentru cel mai mare contract de infrastructură rutieră al României din ultimii 27 de ani.

Cele două oferte pentru construirea podului suspendat de la Brăila au fost depuse de către:

– Asocierea Astaldi SpA (Italia) – IHI Infrastructure Systems Co. Ltd. (Japonia)

– Asocierea China Communication Construction Company Ltd (China) – China Road and Bridge Corporation (China) – Eptisa Servicios de Ingenieria SL (Spania)– Euro Construct Trading \’98 SRL (Romania)– CCCC Second Harbour Engineering Co Ltd (China)- CCCC Highway Consults Co Ltd (China).

Printre lucrările de referinţă ale italienilor de la Astaldi, care conduc prima asociere, se numără:

• Yavuz Sultan Selim Bridge, al treilea pod peste Bosfor din Istanbul. La 322 de metri, este cel mai înalt pod suspendat din lume.
• Osman Gazi Bridge, cel mai lung pod din Turcia (2,68 kilometri)
• Pasajul Suprateran Basarab, construit împreună cu spaniolii de la FCC şi inaugurat în iunie 2011

Şi China Communication Construction Company Ltd, liderul celei de-a doua asocieri, a realizat la rândul său mai multe poduri. Printre acestea se numără:

• Donghai Bridge, 32,5 kilometri, unul dintre cele mai lungi poduri din lume.
• Chaotianmen Bridge, 1,7 kilometri, cel mai lung pod-arc din lume
• Runyang Yangtze River Bridge, 35,66 kilometri, este un complex format din două poduri, inaugurat în aprilie 2005, la mai puţin de cinci ani de la începerea construcţiei, fiind finalizat înainte de termen.

Podul de la Brăila va fi cea mai complexă lucrare de infrastructură din ultimii 27 de ani. După ce va fi construit, Podul suspendat de la Brăila se va număra printre primele cinci poduri din Europa, ca deschidere centrală (1,12 kilometri).

Cu o valoare pentru proiectare şi execuţie de 2,02 miliarde de lei fără TVA (aproximativ 500 de milioane de euro), acesta reprezintă cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură, atribuit in ultimii 27 de ani, potrivit Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Contractul va fi atribuit în baza celui mai bun raport calitate-preţ, iar durata acestuia va fi de 114 luni. Astfel 18 luni sunt alocate proiectării, 36 de luni execuţiei lucrărilor iar perioada de garantie va fi de minim 60 de luni.

Proiectul de investiţie, cu o lungime totală de 23,413 km cuprinde inclusiv proiectarea şi executia drumului principal, Brăila – Jijila şi a drumului de legatura cu DN22, Smârdan – Măcin.

Podul suspendat va fi poziţionat între km 4+596,10 şi km 6+570,52, pe drumul principal Brăila-Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina).

Podul suspendat peste Dunăre este cuprins în Master Planul General de Transport al României şi face parte din categoria proiectelor de tip ITI (Investiţii Teritoriale Integrate), finanţabile din POIM 2014 – 2020, Axa Prioritară 2 “Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient”.