Un tunel rutier cu o lungime de 4,33 kilometri prin Munţii Gutâi, un poligon de tir, modernizarea aeroportului din Baia Mare, un pod peste râul Tisa, construirea unor penitenciare sau o zonă de agrement în Pădurea Vedea reprezintă doar câteva dintre proiectele pe care autorităţile locale intenţionează să le construiască prin parteneriat public-privat (PPP).

Lista proiectelor PPP aflate la stadiul de “intenţii” este publicată pe site-ul Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public Privat (UCCPPP) din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG).

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Mircea Cosma, vrea să construiască un tunel rutier prin Munţii Carpaţi. Sâmbătă, în cadrul comandamentului de iarnă, el i-a solicitat vicepremierului Liviu Dragnea să fie luat în calcul acest proiect, ideea venindu-i pe când era “cocoţat” pe drumul care traversează Oituzul. Dragnea i-a spus că este posibil dacă “ne ajută Dumnezeu”.

“Trebuie să fie unul idiot care să vină cu ideea. Ăsta sunt eu. (…) Primul tunel care va străbate munţii va fi pe autostrada Comarnic-Braşov. Al doilea tunel trebuie făcut pe Valea Teleajenului, pentru care noi vom comanda un studiu de prefezabilitate”, a declarat pentru gândul Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova. Cosma a “rezolvat” şi problema finanţării: “Nu mai punem panseluţe, nu mai facem telecabina în Munţii Parâng unde nu are cine să se plimbe cu ea”.

Şeful CJ Prahova nu este singurul care vrea să construiască tuneluri rutiere prin munţi. Şi Consiliul Judeţean Maramureş are un proiect de construire prin PPP a unui tunel rutier de subtraversare a munţilor Gutâi. Lungimea proiectată a tunelului este de 4.330 de metri, iar valoarea estimată a proiectului este de 92 milioane de euro.

Recent, premierul Victor Ponta a declarat că susţine orice autoritate locală care are proiecte ce pot fi realizate prin PPP, cu condiţia ca autorităţile să găsească şi soluţia finanţării.

Lista PPP propuse de autorităţile locale

Autorităţile care au proiecte PPP aflate în stadiul de “intenţie” sunt cinci primării, un consiliu judeţean şi Ministerul Justiţiei.

– Consiliul Judeţean Maramureş intenţionează să realizeze prin PPP un tunel rutier de subtraversare a munţilor Gutâi. Valoarea estimată a proiectului este de 92 milioane de euro, iar lungimea proiectată a tunelului este de 4.330 de metri. “Obiectivul proiectului este dezvoltarea reţelei de drumuri in Nord-Vestul Romaniei”, se arată pe site-ul SGG.

– Tot CJ Maramureş vrea ca prin PPP să extindă şi să modernizeze aeroportul din municipiul Baia Mare, fiind vizată atingerea unui trafic de persoane de 150 pe oră, sporirea cantităţii de marfă transportate la 100 tone cargo/ora şi modernizarea pistei existente. Valoarea estimată a proiectului este de 44 milioane euro.

– În Tăuţii de Sus, CJ Maramureş şi-a propus realizarea prin PPP a unui poligon de tir.

– De asemenea, printr-un parteneriat public-privat ar urma să fie realizat un pod din beton armat peste râul Tisa şi infrastructura de legatură rutieră cu punct de control trecere frontieră în zona Sighetu Marmaţiei – Slatina (Slotvino) Ucraina pentru îmbunatăţirea gradului de accesibilitate în zona transfrontalieră în regiunea Maramureş-Zakarpatia-Frankwisk. Valoarea estimată a proiectului este de 11 milioane euro.

– Ministerul Justiţiei şi-a propus construirea şi administrarea unor penitenciare prin parteneriat public-privat. Ul alt proiect al Ministerului Justiţiei este Sistemul Informatic Integrat de Acces Electronic la Justitie (SIIAEJ). Acest sistem ar pune la dispoziţia justitiabililor posibilitatea de a depune în format electronic documentele la dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată. Valoarea estimată a proiectului este de 20 milioane euro.

Parc fotovoltaic de 4 milioane euro

Un proiect a cărui valoare este estimată la 3-4 milioane de euro este cel al Primăriei Municipiului Blaj şi care se referă la realizarea unui parc fotovoltaic. “Energia electrică rezultată va asigura iluminatul public şi consumul energiei în cadrul instituţiilor publice, iar surplusul va fi valorificat în sistemul naţional energetic pe piaţa liberă”. Suprafaţa terenului pe care va fi construit parcul este de 9 hectare.

Primăria Municipiului Tulcea vrea să modernizeze parcul auto de transportul de călători şi să cumpere vehicule nepoluante pentru transportul public. Un alt proiect al aceleiaşi primării este realizarea unei centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, precum şi reabilitarea unui bazin de înot.

– Primăria Brăila a depus o listă cu zece proiecte pe care intenţionează să le realizeze în sistem PPP. Între proiecte se numără dezvoltarea zonei de agrement din Cartierul Lacu Dulce – realizare lac, hipodrom , locuinţe, spaţii de agrement, construirea Podului peste Dunăre, pentru care există Studiul de Fezabilitate, realizarea unui spital regional şi dezvoltarea unei zone sportive şi de agrement pentru toate disciplinele sportive.

Şi Primăria Roşiorii de Vede a depus un proiect. Acesta vizează “amenajarea unei zone de agrement în Pădurea Vedea, pe un teren de 3 ha”.

Ce proiecte PPP au demarat autorităţile locale

La secţiunea proiecte demarate este menţionat proiectul privind construirea, dotarea şi funcţionarea unui spital în Galaţi, proiect depus de CJ Galaţi.

Şi proiectul PPP ce vizează realizarea unui tunel rutier de subtraversare a Munţilor Gutâi a fost demarat, în sensul că printr-o hotărâre de Guvern din aprilie 2012 s-a aprobat oportunitatea de demarare a proiectului.

De asemenea, printr-o Hotărâre din octombrie 2012 a fost aprobată oportunitatea de demarare a proiectului de PPP pentru realizarea la Blaj a unui “Parc fotovoltaic/fermă solară” pe o suprafaţa de 9 ha.

“Cuiul lui Pepelea”: Lipsa suportului informatic din SEAP

Avocatul Iulia Vass este de părere că, “deşi PPP-urile au fost reglementate încă din anul 2010, din nefericire, un cui al lui Pepelea a blocat demararea acestui tip de proiecte: lipsa suportului informatic din SEAP”.

“Potrivit normelor de aplicare ale Legii nr. 178/2010, nu este permisă nicio alta modalitate de publicare a anunţului de selecţie şi a documentului ataşat în afara SEAP. De abia în ianuarie 2013 SEAP a adăugat această funcţionalitate, făcând astfel posibilă publicarea anunţurilor de selecţie şi a anunţurilor de atribuire a contractelor de tip PPP.

Cum funcţionează PPP

Iulia Vass spune că, practic, în urma organizării unei proceduri de atribuire, partenerul public şi investitorul privat încheie un contract pe o perioada determinată. În baza acestui contract, se infiinţeaza o companie de proiect care se organizează şi funcţionează ca o societate comercială al cărei capital social este deţinut de către partenerul public şi investitorul privat.

Compania de proiect gestionează toate etapele de derulare a contractului de PPP, iar la finalizarea contractului, bunul realizat prin contractul de PPP este transferat cu titlu gratuit partenerului public.

Prin contractul de parteneriat public-privat, companiei de proiect i se permite să perceapă tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terţi a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând astfel să işi recupereze investiţia şi să realizeze profit.

Principalul risc al PPP: “Proiectele PPP pot deveni un mijloc periculos de <<înghiţire>> a resurselor statului”

“Riscul principal al PPP constă în faptul că fără o atentă reglementare şi monitorizare a procedurii de selecţie a partenerului privat si a derularii proiectelor de tip PPP, aceste proiecte pot deveni un mijloc periculos de “inghiţire” a resurselor statului”, crede Iulia Vass.

Mai mult, experienţa redusă a autorităţilor centrale şi locale în acest domeniu reprezinta un serios impediment, întrucât procesul de pregătire a unui proiect PPP este complex şi de lunga durată. De exemplu, în Marea Britanie, unul dintre statele cu expertiză vastă în acest domeniu, pregătirea unui contract PPP important durează aproximativ un an.

Sursa: www.gandul.info29.01.2013

Articole asemănătoare si de interes pentru dvs

Aveți infiltrații?

Aveți treceri / străpungeri / penetrări de cabluri / țevi / conducte prin pereți, planșee și pardoseli ce manifestă infiltrații sa exfiltrații! Aveți fisuri prin pereți și pardoseli?

Etansare perfecta a strapungerilor si fisurilor
Avem soluții corecte și complete.

Doar vizitați https://strapungeri.afacereamea.ro/ și puteți să găsiți produsele și soluțiile corecte pentru situația dvs concretă. Puteți și să vă abonați pentru discounturi și comisioane.

Hidroizolare balcoane, terase, trotuare, băi şi bucătării

hidroizolatii balcoane terase trotuare bai bucatarii
HIDROIZOLATII DEFINITIVE

Soluţii garantate performante de hidroizolaţii şi termoizolaţii pentru balcoane si terase.

Hidroizolare Perfecta la terase si balcoane. Garantii reale de la 10 pana la 100 de ani.